De-a lungul vremii, vitamina D a fost un subiect de mare interes pentru părinți, începând cu multe semne clinice mai mult sau mai puțin evidente atribuite deficitului și terminând cu supradozarea vitaminei D, eveniment din fericire foarte rar, dar serios.
Vitamina D este esențială pentru organism. Asta nu înseamnă doar că este foarte importantă, ci și că nu poate fi produsă de corpul uman de unul singur, acesta trebuie ajutat. Și nu așa cum ne-am putea imagina, sursa esențială de vitamina D nu se află în alimentație, ci în transformarea 7 dehidro-colesterolului în provitamină D la nivelul pielii. Provitamina D este transformată în vitamina D sub acțiunea razelor solare de o anumită lungime de undă, urmând ca, din piele, vitamina D să intre în circulația sangvină, să se lege de o proteină (proteina de legare a vitaminei D) și să sufere două reacții chimice la rând, numite hidroxilare pentru a ajunge la nivelul unei vitamine D active sub formă de 1,25 dihidroxi-vitamina D. Ce muncită este vitamina D până ajunge să devină un metabolit activ!
Să începem prin a spune că nu orice ultraviolete ajută la formarea vitaminei D, ci numai cele cu lungime de undă între 290 și 315 nm. Și să mai adăugăm faptul că expunerea prelungită la soare cu scopul de a face “stocuri” de vitamina D nu funcționează, la un moment dat organismul nostru o transformă într-un metabolit inactiv, de aceea pe căi naturale nu se obține niciodată o doză toxică a vitaminei D (aspect dovedit prin multe studii clinice). Cum rămâne cu vitamina D din alimentație? Majoritatea alimentelor NU conțin cantitatea necesară zilnic de vitamina D, iar cele care o conțin trebuie consumate într-o cantitate mare pentru a suplini lipsa (cerealele obligatoriu fortifiate, câteva sortimente de peste sau brânză). Nu este deloc ușor să ajungi să contabilizezi la sfârșitul zilei cantitatea suficientă de vitamina D, de aceea de foarte mulți ani există programe naționale care recomandă suplimentarea acesteia cu produse medicamentoase începând cu primele zile de viață ale sugarilor.
La ce duce lipsa vitaminei D? Cu toții am auzit de rahitism și asociem incorect rahitismul cu copiii slabi, era poate boală copilăriei generației care acum sunt părinți. Nimic mai fals, rahitismul afectează în principal structura osoasă, astfel încât, la nivelul scheletului osos, apar numeroase modificări: stern înfundat, coaste evazate, mătănii costale, torace evazat, șanț mamar Harrison, copiii achiziționează mersul mai târziu, au tibii încurbate și nu înseamnă neapărat copii slabi. Ca și adulții, copiii pot acuza dureri musculare, lipsa apetitului, curbă ponderală lentă că urmare a deficitului cronic de vitamina D. În cazul adulților apare osteomalacia, o mineralizare deficitară la nivelul oaselor întregului schelet. Sunt numeroase „păreri” care contabilizează închiderea prematură a fontanelei anterioare la sugari că fiind cauzată de un presupus exces de vitamina D, supoziție falsă și care, prin recomandarea eronată de a opri suplimentarea medicamentoasă poate conduce la deficite serioase. Există, de asemenea, multe opinii care, dimpotrivă, consideră că o fontanela anterioară largă în cazul sugarilor trebuie „ajutată” cu suplimentarea dozajului vitaminei D, aspect de asemenea periculos care poate conduce la supradozări. Se știe că vitamina D este liposolubilă, excesul nu se elimină urinar și conduce la depuneri ectopice de precipitate de calciu, de exemplu renale, extrem de periculoase.
Ce facem vara însă? Circulă o vorbă, pe care eu o aud frecvent pe la cabinet, cum că vara nu e cu vitamina D din cutie, pentru că expunerea la soare ne ajută. Mit sau adevăr? De ce e mai degrabă mit: vara nu știm când prindem exact rază de soare cu UV de exact lungimea de undă necesară. Tot vara, pentru a preveni apariția melanomului cutanat, un cancer de piele extrem de agresiv și care are o incidență în continuă creștere este recomandată protecția solară a pielii cu creme cu factor de protecție ridicat. Însă tocmai aceste creme împiedică pătrunderea razelor UV la nivelul tegumentelor și „fabricarea” precursorilor vitaminei D. În plus s-a dovedit prin studii de cohorta faptul că efectul razelor UV la nivelul pielii este diferit și în funcție de rasă: persoanele hispanice sau de culoare au nevoie de doze uriașe de UV pentru a putea fi captate și a ajută la obținerea vitaminei D, pentru că o mare parte din ultraviolete sunt absorbite de melanină tegumentară.
Așadar, vara, la fel ca iarna, primăvara sau toamna, vitamina D trebuie suplimentată, pentru a asigura o dezvoltare corectă a sistemului osos, a sistemului muscular, dinți sănătoși, o dezvoltare cognitivă corectă, pentru a ne bucura de copiii noștri deveniți adulți sănătoși.
